Intr-o zi, acum vreo 2 saptamani, am scris o poezie avand in vedere jocul de sah. Stiu sa joc, dar niciodata nu am castigat. Bine, poate doar in fata fratelui meu, care nici el nu stie prea bine :).
Deci, Lectura placuta!
Jocul de Sah
Pe o tabla foarte mare,
Se-asezau cu suparare,
Negre, albe, foarte multe,
Piese mici de tot, marunte.
Regina cea tacticoasa
Vine, se-aseaza la masa,
Dar sunt doua dintr-o data
Una alba, una neagra.
Regii, cei mai maiestuosi,
Se uita peste tot, curiosi,
Amandoi cu mare calm,
Unul negru, unul alb.
Cai cu coama peste spate,
Ocolesc piesele toate.
Albi si negri, frumusei,
Doar in L se plimba ei.
Mai furiosi vin si nebunii,
Peste altii, peste unii,
Numai in diagonala,
Sa nu fie tabla goala.
Turnul, care-i spus si tura
Trage-odat-o sperietura,
Ba in fata, ba-ntro parte,
Ametesc piesele toate.
Pionii, cei mai mititei,
Peste tot se plimba ei.
Negri, albi, prietenosi,
Frumusei si respectuosi.
Aceasta este(a fost) cea mai lunga poezie a mea. Una din multele pe care eu le-am compus. Sper sa ajung sa creez ceva si mai lung, poate cu mai multa experienta in rime si versuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu